miercuri, 31 octombrie 2012

Yarn Along


Seara buna tuturor!

Desi am inceput in forta saptamana, cu testari si proiecte scolare la care participa bineinteles, toata familia :) nu vreau sa renunt asa usor la micile bucurii ale serilor de toamna-iarna. Asa incat, m-am gandit sa particip din luna noiembrie la provocarea de fiecare miercuri, Yarn Along, aratandu-va umilele mele proiecte in ale crosetatului dar si cartile pe care le citesc sau le-am citit de curand.


sursa

In primul rand la rugamintea copiilor vreau sa termin paturica pe care am inceput-o anul trecut, cu nuante de roz si mov si apoi ma voi apuca de alt proiect, pe care il am deja in cap si vreau sa-l incep cat de repede pot.
In ale cititului, ma delectez cu Agnes Grey, o carte placuta si linistitoare, in care protagonista romanului se izbeste de multe greutati si nedreptati, actiunea desfasurandu-se in epoca victoriana. Mi-a placut felul in care Agnes reuseste sa se tina cu toata vointa de ceea ce si-a propus, cu multa fermitate dar si feminitate, ea isi deschide o mica scoala impreuna cu mama ei...

Va recomand cartea, chiar daca din ea razbate stilul protestant, va las sa descoperiti singuri aventurile protagonistei si frumoasa ei poveste de dragoste.
Va doresc o seara placuta!

Cu drag,
Liliana


Halloween, o sarbatoare de care nu avem nevoie



MEMORIU ADRESAT MINISTERULUI EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

În atenţia Doamnei Ministru Ecaterina Andronescu

Stimată Doamnă Ministru,

Mulți dintre români au preluat, de câțiva ani, Halloween-ul, macabra sărbătoare occidentală, care sub masca unor distracții, este o veritabilă invocare a demonilor şi a făpturilor infernale. Oameni deghizați în schelete, arătări hidoase, vrăjitoare, fantome, mumii, vampiri, vârcolaci, monștri, criminali sângeroși împânzesc străzile şi se sperie unii pe alții, cu tot felul de farse şi glume macabre şi nesărate. În vitrinele magazinelor, în parcuri, în companii, în localuri, în şcoli şi universităţi, pe ușile caselor, peste tot apar vrăjitoare călare pe mătură, dovleci-felinar, coarne şi alte simboluri mai mult sau mai puțin demonice. Spusul poveștilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt și ele părți ale petrecerilor de Halloween. Adesea, în preajma sărbătorii, televiziunile difuzează episoadele ale serialelor și emisiuni speciale (de obicei pentru copii), iar unele filme horror sunt lansate special înainte de Halloween pentru a profita de atmosfera sărbătorii. Cam așa arată Halloween-ul, o "sărbătoare" pe care sataniștii declarați o consideră printre cele mai importante.
Însuşi "părintele" modern al "bisericii lui Satan", Anton Szandor LaVey, obișnuia sa spună ca Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de "Noaptea Walpurgica" sau Sabatul vrăjitoarelor, de pe 1 mai.

Halloween-ul – şcolarizarea satanismului pentru copiii români

Integrarea in UE si occidentalizarea societăţii face ca în România autoritățile să se simtă obligate (la presiuni deloc dezinteresate) la o adevărată maimuțăreală a sinistrei sărbători americane, care este promovată pe toate canalele şi cu toate puterile.
Astfel, Teatrul National pentru Copii îşi deschidea la un moment dat stagiunea cu spectacolul "Lampa lui Jack" - o punere în scenă pentru copii a poveştii dovleacului de Halloween, poveste în care Diavolul joacă rolul principal, în realitate o școlarizare mascată a satanismului pentru copiii români…
"Protipendada" Bucureștiului s-a adunat la Palatul Parlamentului pentru a participa la Balul de Halloween. Internetul românesc este plin de felicitări virtuale cu specific de Haloween, precum şi de bizare oferte "festive": manichiură în ton cu momentul, gheare stilizate negru-portocalii, tichii cu coarne care se aprind alternativ, sfaturi pentru construirea unui coşciug, ca să poți apărea un "mort" cât mai autentic la petrecerea de Halloween!!!
La unele grădinițe din capitală se face "serbare de Halloween", în şcoli elevii sunt învăţaţi chiar de către profesori cum să îşi confecționeze costumele şi decorurile adecvate. Discotecile din campusurile studențești şi localurile se întrec în a organiza "seri de Halloween" care sunt luate cu asalt de tinerii dornici de distracție. În 2002, în parcul Moghioroș din cartierul Drumul Taberei, primăria sectorului 6 a organizat "Carnavalul groazei" şi a oferit premii copiilor care aveau cel mai înfricoşător costum.
Iar acestea, in vreme ce în Rusia, Ministerul Educației a decis să interzică orice eveniment legat de sărbătoarea Halloween-ului în scoli. Un reprezentant al ministerului, Alexander Gavrilov, a declarat că această hotărâre se menține din 2003, iar motivația este legată de faptul că această sărbătoare promovează cultul morții, personificarea morții şi a forțelor răului, fiind în contradicție cu natura instituțiilor de învăţământ. Gavrilov a precizat că Haloweenul "tulbură mintea şi afectează sănătatea spirituală şi morală a elevilor", concluziile sale fiind împărtăşite de o serie de psihiatri consultați pe aceasta temă.
În România, Halloween-ul este sărbătorit şi în acest an în toate unităţile şcolare, unde se desfăşoară petreceri, baluri, serbări etc., toate promovând teroarea, cruzimea, violenţa, moartea, într-un cuvânt, satanismul.

Halloween-ul în şcoli - încălcări grave ale

prevederilor legale
Cu toate acestea, Legea Educaţiei Naţionale conţine prevederi foarte clare privind păstrarea identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român, în unităţile de învăţământ fiind strict interzise activităţile care pun în pericol moralitatea şi integritatea fizică şi psihică a copiilor şi cadrelor didactice.
Astfel, între principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România, se numără şi „principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naționale şi a valorilor culturale ale poporului român” (art. 3, pct. h).
De asemenea, la art. 7. — (1) legea prevede că „în unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic”.
În ceea ce priveşte comportamentul cadrelor didactice, legea aminteşte, la art. 273 - (3), că „personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi”. Totodată, „personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învățământului și prestigiului unității/instituției, conform legii.” (Art. 280. — 1)
Având în vedere cele menţionate mai sus, solicităm Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului interzicerea urgentă a activităţilor desfăşurate de Halloween, activităţi care afectează pe termen lung sănătatea spirituală şi morală a elevilor din România.
În condiţiile în care agresivitatea de toate tipurile, comportamentul delincvenţional, maturizarea prematură şi îngrijorătoare a elevilor noştri a devenit o notă comună a şcolilor, este absurdă şi inexplicabilă intenţia Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului de a organiza în instituţiile de învăţământ sărbători de Halloween, aşa cum aflăm dintr-o directivă emisă unităţilor şcolare.
În cazul în care fapta se va proba, ţinem să vă amintim, stimată Doamnă Ministru, Ecaterina Andronescu, faptul că persoana care a luat această hotărâre la nivelul instituţiei pe care o conduceţi se face vinovată de infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în forma calificată prevăzută şi pedepsită de Codul penal în condiţiile art. 246 raportat la art. 2481 Cod penal (pentru făptuitori funcţionari publici) şi art.258 Cod penal (pentru alţi funcţionari) raportat la art. 2481 Cod penal – fiind vorba despre interesele minorilor, protejate de legile nr. 272/2004 şi a Educaţiei naţionale.
Pentru a evita declanşarea unei plângeri penale împotriva persoanelor responsabile, vă rugăm să procedaţi imediat la anularea tuturor activităţilor de acest tip în şcolile din România.

Semnatari:
Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
Asociaţia Bucovina Profundă Suceava

duminică, 28 octombrie 2012

Pregatirea pentru o noua saptamână


      Întregul cult divin al Bisericii noastre Ortodoxe este astfel alcătuită încât adevăratul creştin să trăiască şi pe pământ o viaţa cerească, sfântă, în neîncetată slujire şi bună- plăcere lui Dumnezeu, în unire cu Dumnezeu, în comuniune cu îngerii lui Dumnezeu din ceruri şi cu toţi sfinţii.
      De aceea, de pildă, duminica prosalvim Sfântă Treime (Canonul Sfintei Treimi), pe Hristos Cel Înviat din morţi şi minunata Să economie a mântuirii noastre;
- lunea, proslavindu-L pe Domnul şi inaltandu-I rugăciuni de pocăinţă, de cerere, de mulţumire, de lăuda, proslăvim pe Născătoarea de Dumnezeu şi puterile cereşti rugând mijlocirea şi ocrotirea lor;
- marţea aducem lăuda Înainte-mergătorului Domnului;
- miercurea Sfintei Cruci a Domnului şi Celei ce a suferit cel mai mult în timpul pătimirii Domnului, Preacuratei Sale Maici;
- joia celor mai mari binefăcători, luminători şi ajutători ai noştri întru naşterea din nou: Apostolii, Sfântul Ierarh Nicolae, Făcătorul-de-minuni, el însuşi o minune a tăgăduirii de sine şi a dragostei creştine, minune a milosteniei faţă de aproapele, minune de curăţie, blândeţe şi smerenie;
- vinerea înălţăm lăuda pătimirii şi morţii Domnului şi din nou, Preacuratei Născătoare de Dumnezeu;
- sâmbătă îi proslăvim pe toţi sfinţii şi ne rugăm pentru odihna sufletelor celor mai înainte adormiţi strămoşi, părinţi şi fraţi ai noştri.

Sfântul Ioan de Kronstadt


Va doresc o saptamana binecuvantata!

Cu drag,
Liliana

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Dumitriţele


Mi-ar placea sa am ingradina de la ţara cateva dumitriţe, aceste flori delicate si parfumate discret care infloresc in preajma sarbatorii Sfantului Dimitrie. Le-am vazut la targul de legume si mi-a ramas gandul la ele :)...


Acum cand gradina e aproape pustie si doar dovlecii singuratici asteapta prima bruma ca sa intre si ei in camara, cateva pete de culoare mi-ar inveseli cat mai mult timp privelistea din casa


Din lipsa timpului am lucrat mai ales in gradina de legume iar gradina de flori din fata casei am lasat-o mereu la urma.
Imi pare rau ca timpul trece si nu apucam sa ne mai bucuram de fiecare dar simplu pe care ni-l ofera Dumnezeu in fiecare anotimp, cum sunt si aceste flori delicate...insa niciodata nu e prea tarziu pentru frumos :)

sursa google

La multi ani, tuturor ce poarta numele Sfantului Dimitrie!

Sarbatoare cu bucurie tuturor si duminica cu pace!

Cu drag,
Liliana

joi, 25 octombrie 2012

Sfintii sunt langa noi...


O racla ce adaposteste particele cu zece Sfinte Moaste a fost descoperita in clopotnita bisericii „Sf. Dumitru” din Constanta. Moastele sunt insotite de documentul in limba greaca, emis de catre donator, staretul Schitului Vatopedin "Sf. Mare Mucenic Dimitrie" - Muntele Athos, care autentifica originalitatea acestora. Data la care a fost facuta donatia catre biserica romaneasca este 18 aprilie 1936.
Din spusele parintelui Ilie Petre, parohul bisericii "Sf. Dumitru", racla cu Sfintele Moaste a fost, cel mai probabil, ascunsa in clopotnita bisericii in anii `60 pentru a le proteja fata de autoritatile comuniste.
Din documentul de autenticitate reiese ca racla contine parti din moastele Sfantului Constantin cel Mare, ale Cuviosului Iacov Iviritul, ale Apostolului Filimon, ale Sfantului Nou Mucenic Teodor, ale Sfantului Modest, ale Sfintei Varvara, Sfanta Mc. Marina, ale Sfintilor fara de arginti, ale Sfantului Trifon, ale Sfintei Teoctista si ale unui sfant anonim.
Racla cu sfintele moaste va fi expusa spre inchinare credinciosilor incepand cu seara zilei de joi, 25 octombrie, la biserica "Sf. Dumitru" (str. Dorobanti, nr. 64, cartier-Faleza Nord, zona Delfinariu).



Astazi, 25 octombrie,  Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia de la ora 17, slujba Privegherii la Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Constanţa, zona Delfinariu.
Slujba este prilejuită de reaşezarea la loc de cinste a raclei cu  sfintele moaşte descoperită în clopotniţa bisericii Sf. Dimitrie.

 Sper sa revin fotografii de la hramul bisericii din cartierul nostru.
Slavit sa fie Dumnezeu intru Sfintii Sai!


marți, 23 octombrie 2012

Ce se mai preda astazi in scoala publica?


Nimic nou, ar fi raspunsul. Cele pe care le-am invatat si noi, cu multi ani in urma, ajung si pe  mainile copiilor nostri. Desi ministerul "recomanda" expunerea celor doua teorii deopotriva, ca si cand ar fi intr-o competitie nedreapta una cu cealalta, totusi majoritatea profesorilor prefera  "calea batatorita"... si de ce oare? 

Teoria evolutiei este predata astazi in scoli ca fiind un adevar dovedit si de necontestat cu privire la originea speciilor, inclusiv a omului.
Desi promovarea ei comporta un caracter absolut, asemanator unei dogme religioase, teoria are numeroase lacune, recunoscute chiar de catre promotorii ei. Adeziunea la aceasta teorie este mai degraba un act de vointa si credinta, decat o concluzie logica dedusa din realitatea de pe teren.
Nu trebuie sa fii o persoana religioasa ca sa pui la indoiala teoria evolutiei. Ajunge sa arunci o privire rationala asupra afirmatiilor ei si asupra dovezilor.
Va recomand un material nou si foarte pe intelesul tuturor pe aceasta tema. Va sugerez  sa il dati copiilor dvs. ca sa-l discute la scoala, la ora de Biologie sau Stiinta. Materialul poate fi citit si descarcat de aici.

sursa: Alianta Famiilor



duminică, 21 octombrie 2012

“Nu se poate cu de toate!”

CONCERT
sustinut de
TUDOR GHEORGHE
“Nu se poate cu de toate!”

Spectacolul lui Tudor Gheorghe cu poezia domnului Caragiale – “Pe un franc poet” – se incheia cu un catren: “Pe adresa dumitale nu prea vin din Iasi parale, Caragiale”. Raspunsul: «Am destule festivale». Morala: nu se poate cu de toate!

Maestrul va impartasi publicului magia creatiilor lui Caragiale, adaugand evident atingerea sa personala inconfundabila: “Am luat texte periodice din Moftul Roman, din publicistica lui Caragiale, din proza pe care a scris-o... Nu lipsesc nici poemele in proza... Sunt al dracului de actuale”, dezvaluie Tudor Gheorghe.

Artistul promite un spectacol bazat doar pe textul suficient de sugestiv al lui Caragiale: “fara trucuri exterioare, fara inventii, fara farafaslacuri... Textul domnului Caragiale trebuie doar sa fie spus. Nu se interpreteaza! De aceea va fi un soc, pentru ca eu voi spune textele lui Caragiale asa cum le spun pe cele ale lui Sorescu. Nu trebuie sa faci absolut nimic. De ce trebuie sa joci teatru? Sa te strambi?”

Maestrul va fi acompaniat de orchestra “Iunion”, formula pe care “s-a chinuit foarte tare sa o afle”, iar orchestratia va fi asigurata ca de obicei de Marius Hristescu.


Marti, 13 Noiembrie 2012

Ora de incepere: 19,00




sâmbătă, 20 octombrie 2012

Combinari luate cate 3


Desi a fost si este seceta mare in mai toate regiunile tarii, pietele si targurile au fost pline cu toate legumele de sezon si la preturi foarte rezonabile. N-am lasat sa treaca toamna asta frumoasa fara sa pun si eu pentru iarna cateva borcane, nu multe, cate putin din fiecare. Asa ca zilele astea am dat zor si am pus in camara cam tot ce pun de obicei: gogasari, gogonele si castraveti. Doar ca anul acesta am combinat legumele ca sa ne bucuram de ele toate iarna



Gogosari si conopida la otet
I-am pus dupa reteta clasica, am combinat insa legumele ca nu ne plac doar gososarii simpli si foarte acri


Gogonele, morcov, conopida, telina, gutuie si sfecla
Am amestecat legumele pentru ca ne plac toate iar murate fiecare isi lasa aroma specifica, impreuna  sunt delicios de bune

 

Castravetii murati,
i-am pus dupa binecunoscuta reteta,
- castrevetii se spala bine si se aseaza pe patul de marar uscat, se adauga:
-catei de usturoi, boabe de mustar si cateva feliute de hrean
-secretul pastrarii lor este saramura fiarta de trei ori si boabele de hrean




Sa aveti spor in toate!

Duminica placuta si cu pace!

Cu drag,
Liliana

La fereastra cu gutuie...






Tudor Gheorghe – La fereastra cu gutuie



La fereastra cu gutuie

Flori şi trandafiri

Amintirea e şi nu e

Flori şi trandafiri

Dacă e, de mâini mă prinde

Flori şi trandafiri

Şii m-aruncă-ntre colinde

Flori şi trandafiri



Şi mă ninge, şi mă-ngheaţă

Şi mă-nvăluie-ntr-o ceaţă

Ca-ntr-un abur de lumină

Şi mă uit-aşa-n grădină



Arde focul, paie ude

Nimeni, nimeni nu m-aude

Arde focu-n paie ude

Nimeni, nimeni nu m-aude



Ninge ca o deşteptare

Peste lume cu iertare

Numai peste noi s-abate

Un miros de răutate



O zăpadă ca o zgură

Ce ne minte şi ne fură

Tot ce e şi tot ce nu e

Şi fereastra cu gutuie



Arde focu-n paie ude

Nimeni, nimeni nu m-aude

Arde focul, paie ude

Nimeni, nimeni nu m-aude…

"Noi nu mancam seara!"


:))
 
 

marți, 16 octombrie 2012

Cele doua Românii


Am aruncat intai buzduganul si mai apoi am ajuns in Iasi, in inima Moldovei, aproape, cat mai aproape de Sfanta Cuvioasa, nu stiu cum si cat a durat, n-am numarat orele...cum sa numeri orele, timpul? 



Am redescoperit Romania mea,  profunda si indurerata, multi cu suferinte despre care n-ai fi spus ca exista pe pamant, dar si mai multi cu nadejde si reintorsi sa multumeasca Sfintilor, care sunt atat de aproape de noi...




A doua Romanie, cea de la tv, oricat ar vrea unii, nu exista, credeti-ma, am vazut cu ochii mei, de fapt cred ca v-ati dat seama de mult, ca se minte poporul cu televizorul...

 va urma

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Bucurati-va!

 
"Toamna este o a doua primăvară, în care fiecare frunză este o floare". - Albert Camus
 
 
 
 
 
 


joi, 11 octombrie 2012

Conferinta la Tomis- Prof. Ioan Vladuca

  

Noi, nu!





Noi, nu! 

                                    de Nicolae Labis


O parte din noi ne-am învins

Greşeala, minciuna şi groaza,

Dar e drum, mai e drum necuprins

Până-n zarea ce-şi leagănă oaza.

Generaţii secate se sting,

Tinerii râd către stelele reci –

Cine-şi va pierde credinţa-n izbândă

Pe-aceste mereu mişcătoare poteci?

Cine din noi va muri

Înainte ca trupu-i să moară?

Cine-o să-şi lepede inima-n colb –

Insuportabil de mare povară?

Ca un vânt rău, ori ca o insultă

Întrebarea prin rânduri trecu.

- Ascultă, ascultă, ascultă!

Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!



luni, 8 octombrie 2012

La inceput de saptamana...


"Uneori, când alunecam în cotidian, firele de nisip ale problemelor zilnice ce ne framânta, deodata se ridica si ne par munti prapastiosi ce stau gata sa ne înghita cu haurile lor fara fund. Smulgându-ne si ridicându-ne mai sus putin de acolo, privind aceste probleme în lumina eternitatii, necazurile noastre se fac asa de marunte si astern pe fata noastra un zâmbet si în inimi taria de a lucra linistiti la rezolvarea tuturor problemelor cu pace. Vedem ca muntele ce ni se parea de netrecut, problema ce ni se parea de nerezolvat, în lumina timpului se dezleaga cu usurinta, se trece fara greutate. "

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Convorbiri in amurg, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 188-189.


sursa
 
 
 
Va doresc o saptamana cu pace in suflet!
 
Cu drag,
Liliana
 

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Nemtisor 2012


Abia astazi am intrat in posesia :) imaginilor din tabara Nemtisor 2012...le puteti vedea si revedea mai jos intr-un frumos colaj...



Slava lui Dumnezeu pentru toate!


vineri, 5 octombrie 2012

La sfarsit de saptamana...


Ne place sa strangem randurile la sfarsit de saptamana si sa fim cat mai mult timp impreuna, pe langa temele copiilor si ale mele :) facem plimbari, gradinarit sau rucodelii casnice. Zilele trecute am cumparat de la Libraria Brancoveneasca cateva carti pentru mezina, care pur si simplu m-au incantat, le-am rasfoit si le pastram deocamdata pentru zilele ploioase. 


Cartile se pot comanda si pe net




Va doresc un sfarsit de saptamana cat mai placut!

Cu drag,
Liliana




marți, 2 octombrie 2012

“Traim niste vremuri in care apele se cam aleg, iar cernerea se va amplifica si accelera” I

Parintele Ilarion Dan (Man. Crucea): “Traim niste vremuri in care apele se cam aleg, iar cernerea se va amplifica si accelera”



“Vom vedea in anii care vin ca situatia va fi din ce in ce mai dificila, va fi din ce in ce mai greu de suportat… si atunci, oa­menii se vor reorienta. Oamenii, pusi sub presiune, vor cauta iesire, scapa­re, unii intr-o parte, altii intr-o alta parte. Unii se vor agata cu mai mare disperare de aceasta lume, altii se vor indrepta catre Dumnezeu cu toata nadejdea si cu toata credinta. Asta se va intampla”.

***

                          Interviu cu parintele Ilarion de la Manastirea Crucea (I)


                                                                                                       de Isabela Aivancesei

Ion Dan a fost bancher. Si inca unul de top. Ani de zile a gos­podarit averea altora conducand filialele unor banci impor­tante. Pana cand a inceput sa isi puna intrebari. Despre sine. Despre lume. Despre Dumnezeu. Asa a ajuns sa faca saltul suprem, imbracand haina monahala la manastirea Crucea din Constanta. Atunci Ion Dan a murit in fata sfantului altar si, in locul lui, s-a nascut parintele Ilarion, cu care am realizat interviul de mai jos.

- Vine un moment in care omul incepe sa-si puna intrebari. Si asa, la acest moment am ajuns si eu. Acum vreo treizeci si ceva de ani am inceput sa-mi pun si eu intrebari cu adevarat, pentru ca la varsta adolescentei eram un pic cam necopt ca sa inteleg ce e cu viata: Cine sunt eu? Ce se intampla cu mine? Ce-i cu lumea asta?

Cum spunea parintele Arsenie: omul trebuie sa-si puna constient sau inconsti­ent, trei intrebari: Cine sunt? De unde vin? Si unde ma duc? Nu stiu cum sa nu-ti pui intrebarile astea! Este firesc. Doar sa fii amputat cumva intelectual sau, stiu eu, afectiv, ca sa nu-ti pui in­trebarile astea. Pentru ca altfel ti le pui! Si in momentul in care iti pui intrebari, cauti niste raspunsuri. Si am cautat si eu raspunsuri, ca tot omul.


- Unde?

- Stiu eu? In filosofii, in curente ideo­logice s.a.m.d. Citeam, citeam, citeam si tot nu eram multumit, nu gaseam ceva care sa-mi dea o certitudine. Si tot ci­tind, am dat de o carte la vremea aceea care se numea Spirit si materie. Un curs tinut de un mare fizician — Erwin Schrodinger — tinut la Oxford, dupa razboi.


Eu primisem, normal, o educatie ateista; asta era in perioada aceea. Sunt nascut in 1956 si am fost educat in anii ’60-’70. Desi mi-aduc aminte ca mer­geam cu parintii in concedii, in vacante, pe la manastiri, la biserica nu mergeam si nici ai mei nu mergeau. Nu eram niste crestini practicanti, desi si tata si mama proveneau din familii ortodoxe, erau nascuti la tara, ar fi trebuit sa fie mai apropiati, dar asa era perioada… A fost o perioada in care indepartarea de Dumnezeu si de biserica s-a manifestat cu toata puterea.


Revenind la cartea lui Schrodinger. In ea era un capitol care chiar se chema Spirit si materie, in care el spunea, pur si sim­plu, intr-un mod inteligibil pentru mine, care aveam acea educatie materialista, ca exista o diferenta neta, clara, intre ceea ce inseamna materie si ceea ce inseamna spirit. Citeam pentru prima data asa ceva. Si a fost un lucru la care eu am rezonat imediat, adica mi-a trezit imediat intere­sul. Si de acolo, incet-incet, am inceput sa citesc mai mult in domeniul asta si la un moment dat am devenit asa, sa zic, nu crestin, dar macar teist, adica m-am gan­dit ca intr-adevar exista Dumnezeu.


Trezirea


Si dupa aceea, incet-incet, mai ales inainte de ’89, am inceput sa frecventez biserica, imediat dupa ce m-am casatorit. M-am apropiat destul de mult de biseri­ca, dar tot asa, fara sa am niste convingeri foarte profunde. Nu se intampla brusc lu­crurile astea. E o trecere treptata, o desco­perire treptata. Si incet-incet, incet-incet, am inceput sa aprofundez, sa citesc mai mult. Mai ales dupa revolutie au inceput sa apara atatea carti din domeniul teologi­ei.

Atunci am inceput sa merg la Parintele Arsenie Papacioc, din ’91. A fost un mo­ment de cotitura in viata mea. Din mo­mentul ala, lucrurile au mers din aproape in aproape, pana cand viata m-a pus in niste situatii dramatice. Sotia mi s-a im­bolnavit si in ’99 a plecat la Domnul. Eu am ramas cu copiii. Si atunci m-am gandit: probabil, daca nu as fi avut copiii, m-as fi lasat de toate, as fi abandonat totul si as fi plecat la manastire. Dar era un gand, imi dau seama ca nu eram pregatit. Acuma, cand imi privesc viata retrospec­tiv, imi dau seama ca Dumnezeu a randu­it lucrurile asa cum este bine.


Indiferent ce ti se intampla si oricat de dureros este, toate ne sunt date spre mantuire, pentru a ne intoarce spre El cu toata fiinta noastra. Dumnezeu te pregateste. Dar nu te ia si te inchide intr-o camera si te tine acolo ca sa nu se intample ceva cu tine. Nu! Te lasa sa te misti, ai libertatea ta de fiecare clipa, dar, in acelasi timp, se intampla cu tine niste lucruri.


Dumnezeu lucreaza foar­te… n-as putea sa gasesc un cuvant pen­tru felul in care lucreaza cu noi: cu foarte multa rabdare si ne pune in fata diverse evenimente, intamplari, lucruri, oameni — caci nimic nu e intamplator, totusi. Cum spunea Parintele Arsenie, ca nimeni nu e niciodata degeaba langa tine. Adica intot­deauna cand e un om langa tine, e acolo cu un scop… Dumnezeu foloseste prezen­ta acelui om in beneficiul tau. Si tu te poti folosi de el indiferent de cum este el. Noi asteptam numai sa ne apropiem de oa­meni extraordinari… Nu! Chiar si de un om care este banal la prima vedere te poti folosi. Pentru ca fiecare om are bogatia lui si ori te folosesti tu de el, ori se foloseste el de tine. Intotdeauna exista castig din apropierea a doi oameni. Intotdeauna, orice contact interuman aduce un bene­ficiu. Noi nu-l vedem de cele mai multe ori. Suntem orbi, pentru ca suntem prea inchisi in noi, prea egoisti. Dar lucrurile astea exista cu adevarat, sunt o realitate.

Si, asa cum v-am spus, m-a pus via­ta in astfel de imprejurari si a trebuit sa am grija de copii. La inceput nu prea mai aveam eu satisfactii, nici nu mai imi gaseam locul. Simteam ca se intampla ceva cu mine. Frecventam foarte mult manastirile. La un moment dat, cand au inceput sa se infiinteze aici manastiri, m-am apropiat de niste parinti pe care i-a chemat inaltul Teodosie sa mai ridice manastiri in Dobrogea. Zona era foarte saraca in manastiri acum 12-13 ani. Si m-am apropiat foarte mult de ei si la un moment dat abia asteptam sa vina week-endul sa plec la o manastire, sa stau aco­lo, sa particip la slujbe. Era singura mea satisfactie si multumire.


Manastirea si orasul


- Acuma nu va este dor de oras?

- Nu! Nu mai suport orasul. Imi pare rau, asa, nu am nimic cu oamenii, Doamne fereste! Dar, uite, am mai fost intrebat daca nu regret nimic. Nu, nu regret absolut nimic. Si nu numai ca nu regret nimic, dar nici n-as mai putea sa ma mai intorc in oras. Adica mi-ar fi im­posibil sa mai traiesc in oras.

- V-ati adaptat vietii acesteia campe­nesti?

- Da, foarte usor si imi place. Am avut intotdeauna o sensibilitate pentru viata in natura, la tara. Si cand eram mic, mer­geam la bunici in vacante si imi placea enorm. Si aveam un regret permanent ca se termina vacanta si trebuie sa ma intorc acasa. Deci, probabil ca am fost taran si am ramas, in adancul sufletului, taran. Desi aici, in manastire, nu ma ocup cu munca campului si nici macar cu anima­lele, maicile se ocupa, dar sunt aproape, sunt aici si nu regret absolut nimic.

Noi mai iesim in oras, pentru ca suntem obli­gati, in folosul manastirii; ne mai chea­ma oamenii, mai avem cunoscuti la care trebuie sa mai mergem din cand in cand, care ne ajuta… oameni care ne ajuta foar­te mult… si mergem in oras! Dar va spun ca e o oboseala atata de mare si atat de greu imi revin dupa ce merg in oras… n-as putea sa spun ca zac, dar aproape. Foarte greu imi revin. Nu mai pot! De exemplu eu am condus in viata mea, am condus enorm! Am facut o data socotea­la si n-am facut un milion de kilometri la volan, dar ma apropii. Ei, va rog sa ma credeti ca nici traficul nu-l mai suport acum. Mi se pare cu totul haotic. Si imi dau seama ca acum judec toate lucrurile altfel. Nu intru nici in magazine, ca nu le suport. Si stau in masina. Si stau asa si privesc la spectacolul strazii. Si imi dau seama cat de departe sunt de acest spec­tacol. Ma uit cu atata detasare si cu o cu totul alta perspectiva — si la oameni si la felul in care se misca si la felul in care sunt imbracati; si le vad si preocuparile, si toate lucrurile astea imi dau un senti­ment de derizoriu al vietii. N-as putea sa mai traiesc asa. N-as putea sa mai fac alt­ceva decat fac acuma. N-as putea sa mai fac. Pur si simplu!




(in: “Lumea monahilor”, nr. 62 /august 2012)




Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare