Trebuie să reflectăm adânc asupra praznicelor Domnului

"Ne interesează, oare, marile praznice creştine sau acele fapte de cea mai mare însemnătate săvârşite de Domnul pentru noi, pentru a noastră mântuire, pentru a ne ridica din păcat, din blestem, din chinul cel veşnic? în minunata sa purtare –de-grijă privitoare la neamul omenesc, Domnul ni se înfăţişează ca un Părinte şi ca un drept Judecător, ca un Doctor priceput, ca un Artist înţelept, ca un începător al nevoinţelor, ca un Atlet atotputernic şi de nebiruit, ca un dătător de lumină şi Luminător, ca o Căpetenie a oştirii Sale duhovniceşti, ca un Gospodar al viei şi ţarinei Sale, ca un Mântuitor al neamului omenesc cel căzut, ca un Arhitect preaînţelept, ca un Topitor, ca un iscusit Modelator şi Olar, ca un Giuvaergiu sau şlefuitor de nestemate.

Viaţa noastră e un mare semn de întrebare, o enigmă, a cărei rezolvare deplină se află numai dincolo de mormânt. Sărbătorile creştineşti ne oferă explicaţia faptelor măreţe şi minunate ale lui Dumnezeu, fapte ale mântuirii neamului omenesc de păcat, de blestem, de moarte.

Trebuie să reflectăm adânc asupra praznicelor Domnului şi să le descoperim înţelesul şi ce a voit Dumnezeu să ne transmită prin ele cu privire la noi. Astfel, în praznicul întâmpinării Domnului de către dreptul Simeon Făcătorul legii se arataEl însuşi împlinitor al legii Sale şi se aduce după lege la templul Tatălui ceresc şi Lui însuşi, aducând în acelaşi timp pentru sine ca jertfă două turturele şi doi pui de porumbel; aceasta este pentru noi o lecţie cum că trebuie să păzim cu tărie şi să împlinim legile lui Dumnezeu.

Prin toată viaţa Sa, Domnul ne învaţă să ne supunem stăpânirilor rânduite de Dumnezeu; înaintea naşterii Sale, El a binevoit ca odată cu Maica Sa şi cu Iosif, tatăl său văzut, să se înscrie ca supus al Cezarului; El a plătit dajdie Cezarului şi ne-a învăţat să ne supunem stăpânirii, să dăm lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu şi cezarului ce este al cezarului."

Sfantul Ioan de Kronstadt

Paraclisul Manastirii Sf. Ioan Casian