Primăvara este aproape...

Inceputul Triodului:

"Nu alerga dupa timp!

Alearga dupa credinta, nadejde si dragoste,

care dau pace si bucurie peste timp si peste spatiu",

din cartea Jurnal duhovnicesc, pg 187, note de subsol Parintele V.

 

De cercetat in acest Post:

 

"Pe aceste uşi ale pocăinţei a intrat şi vameşul din parabola primei Duminici a Triodului, descuindu-le cu cheia următoarelor cuvinte: „Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosul”. Cheia lui a fost pocăinţa puternică, unită cu smerenia. De fapt, aceasta este cea mai potrivită pregătire pentru slăvita Înviere, căci ceea ce facem noi în vremea postului este să ne curăţim de păcate, prin pocăinţă şi smerenie. Smerenia este începutul înnoirii noastre, de aceea Triodul ne arată că vameşul prin smerenie a luat o mulţime de daruri: „Fariseul de slavă deşartă fiind biruit , iar vameşul în pocăinţă plecându‑se au venit la Tine Însuţi, Stăpâne.  Ci acela lăudându‑se, s‑a lipsit de bunătăţi, iar acesta negrăind, s‑a învrednicit darurilor”

 

 

"Ar trebui să vorbesc în primul rând despre stomac, opusul îmbuibării şi despre cum se posteşte şi cât de mult trebuie să mănânci. Nu trebuie să spun nimic de la mine, ci numai ceea ce am primit de la Părinţii deşertului. Ei nu ne-au dat doar o singură regulă privind postul sau o singură măsură pentru mâncat, pentru că nu toţi oamenii au aceeaşi rezistenţă; vârsta, boala sau delicteţea trupului fac diferenţa. Dar ei ne-au dat tuturor un singur scop: să evităm să mâncăm prea mult şi să ne umplem burţile... O regulă simplă de auto-control pusă pe tapet de Părinţi este aceasta: opreşte-te din mâncat cât încă îţi este foame şi nu continua până te-ai săturat."

Sfantul Ioan Casian

 

 

Pâinea noastră cea de toate zilele

Seara cărților deschise. Despre cărțile care ne-au făcut oameni

„Seara cărţilor deschise“

17 Decembrie 2016

A început „Seara cărţilor deschise“. Ideea de a ne împrieteni cu cărţile, idee iscată într-o inspiraţie de moment, s-a înfăptuit. Sprijiniţi de prieteni şi încurajaţi de cei mai mari, ascorenii invită în fiecare lună câte un om ce îndrăgeşte cărţile pentru a povesti tinerilor, în spaţiul Librăriei Doxologia, despre lecturile care l-au inspirat şi l-au modelat în tinereţe. Seara noastră este o împletire a „cărţilor care ne-au făcut oameni“ cu întrebările proprii, stârnite ad-hoc sau crescute din căutari vechi şi coapte în timp. Pe invitat l-am numit „librarul“ serii.

Poate vă întrebaţi de ce am ales spaţiul îngust al librăriei şi de ce îi numim pe invitaţii noştri librari? Ei bine, librarul era odinioară nu numai cel ce oferea şi vindea cartea, ci era şi cel care avea o seamă de lecturi parcurse, cel care îşi cunoştea bine comorile dintre coperţi. El era înţeleptul care putea oferi o carte potrivită pentru fiecare, putea potrivi cartea dupa felul omului. În seara zilei de 14 decembrie, la Librăria Doxologia am avut bucuria de a-l primi printre noi ca prim librar pe părintele Nicodim Petre. Vă mărturisesc că am dorit ca părintele Nicodim sa fie primul nostru invitat, pe de o parte, pentru bogăţia de cărţi strânse în inima şi în mintea sfinţiei sale pe care a adus-o şi la întâlnirea cu noi, şi, pe de altă parte, pentru că părintele este într-adevăr un prieten al nostru, al tinerilor din Cetatea Iaşilor. Cu acest prilej, am aflat şi noi cum se pot schimba în liceu cărţile poliţiste pe „Crimă şi pedeapsă“ a lui Dostoievski, despre Cehov şi nuvelele lui Tolstoi, despre biografia lui Virgil Gheorghiu, toate povestite cu dezinvoltură şi umor. Noi, tinerii, am servit ceai şi am venit cu întrebări atunci când am simţit că nu mai puteam ţine doar pentru noi ceea ce ne frământă: „De ce să citim?“, „Să avem un program strict de lectură?“, „Contează viaţa autorului în alegerea cărţilor pe care să le citim?“ etc.

A fost o oră plină petrecută într-o atmosferă familiară, o oră asemenea unui concentrat de fructe. Aşa se vrea „Seara“ noastră… o întâlnire cu oameni şi cărţi, cu autori şi lumi ce aşteaptă să fie descoperite. Cine va fi „librarul pentru o seară“ al lunii ianuarie? Veţi afla la timp, pentru a putea fi alături de noi. Bune doriri şi lecturi cu prioritate! 

(Andreea Blaga, ASCOR Iaşi)

Despre vise

Recomandare pentru 2017

Indiferent dacă eşti mama a unui copil sau a cincisprezece, este important de remarcat faptul că odată ce ai primit un copil în viaţa ta, nu vei mai fi niciodată aceeaşi. Din momentul în care acel copil intră în viaţa ta – indiferent de modul în care se produce acest lucru — se schimbă întreaga percepţie pe care o ai asupra lumii. Aceste daruri nepreţuite pot fi cauza unor bucurii fără margini, a unor frustrări pe măsură şi a unor dureri greu de îndurat. Dar dacă primim toate „pentru bucuria pusă înaintea noastră” (Evr. 12, 2), vom dobândi o mai mare răsplată de la Cel Care i-a creat pe copiii noştri, în cadrul Sfintei Liturghii, preotul spune: „Doamne Dumnezeul nostru, a Cărui stăpânire este neasemănată şi slavă neajunsă, a Cărui milă este nemăsurată şi iubire de oameni negrăită”. Dragostea lui Dumnezeu pentru copiii noştri este mai mare, mai profundă şi mai puternică decât dragostea unei mame. (Annalisa Boyd) 

 

un dar de zilele Darului

 Minutul 11:48 Cantec de leagan ( colindul corului Madrigal)